Resursele acvatice ale Moldovei

Resursele Acvatice 
Caliatatea Apei 
Utilizarea Apei 
Sursele de poluare a apei 
Masuri de protectie a resurselor acvatice.

Resursele acvatice

Apa are o importanta indiscutabila în viata omului, sta la baza existentei biosferei; e mediu de viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala utilizabila pentru om si necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului si de racire în tehnica si în natura; e materie prima în economie; e cale de transport pentru ambarcatiuni dar si pentru substante dizolvate; e mijloc de igiena pentru spalat; e agent terapeutic etc.

Reteaua hidrografica si punctele de monitoring a apelor

Apa de pe planeta noastra formeaza un veritabil învelis al Terrei, pe care îl numim hidrosfera , si care e în strânsa relatie cu atmosfera , litosfera si biosfera . Hidrosfera e formata din trei mari compartimente: apa din atmosfera (apa meteorica), apa de la suprafata pamântului (apa de suprafata) si apa de sub suprafata acestuia (apa subterana). Decenii întregi s-au facut mari eforturi de a determina cantitatea si repartitia apei. Cantitatea totala actuala de apa de pe planeta noastra este estimata la circa 1,4 miliarde de kilometri cub.

În comparatie cu restul Europei si România Republica Moldova este o tara cu resurse reduse de apa. În ciuda realizarii a numeroase acumulari, volumul apei de suprafata statatoare si debitul râurilor este mic. Densitatea retelei hidrografice în mediu pe republica constituie 0,48 km/km 2 , variind de la 0,84 km/km 2 la nordul tarii pâna la 0,2 km/km 2 în partea stânga a Nistrului. Sursele principale de alimentare ale râurilor sunt apele pluviale si cele provenite de la topirea zapezilor.

Apele de suprafata

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova este reprezentata prin 3621 râuri si pâraie, inclusiv 7 au lungimea peste 100 km, alte 247 - peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafata oglinzii apei de 62,2 km 2 si circa 3000 bazine artificiale de apa. Lungimea sumara a râurilor este mai mare de 16000 km.

Ecosistem acvatic (Râul Prut)

Râurile Nistru(debitul anual - circa 10 km 3 ) si Prut (debitul anual - circa 2,4 km 3 ) cu portiunile de 630 km si corespunzator 695 km marcheaza frontiera între Republica Moldova, Ukraina si România. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul râului Prut (Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan), fl. Nistru (Bâc, Ros, Nistru Vechi). Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt Costesti-Stânca pe râul Prut (735 mln.m 3 ) si Dubasari pe Nistru (277,4 mln.m 3 ). Caracteristicile de baza ale principalelor obiecte acvatice din Republica Moldova sunt demonstrate întabelele 1 si 2.

Apele subterane

Un rol deosebit în bilantul terestru al apei îl joaca apele subterane. Ele activ se includ în ciclul hidrologic ca parte componenta a debitului subteran de apa. În Republica Moldova cca 40% din populatie (rurala) se alimenteaza cu apa din straturile subterane cu presiune hidrostatica si din primul strat acvatic freatic (fara presiune). O valoare deosebita pentru republica o au apele din stratul acvifer freatic si de adâncime.

O sursa de apa subterana

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute 17 complexe si orizonturi acvifere de vârstele cuaternara, meoticiana, sarmatian superioara, medie si inferioara, tortoniana, paleogena, cretacic superioara, jurasic superioara (chimeridg-titon), jurasic superioara (chellovei-oxford), jurasic medie, permian - triasiana, carbonifera, siluriana si arhaica. Dupa modul si scopul utilizarii in practica, apele subterane pot fi potabile, tehnice, minerale, industriale si termale. Aceste tipuri de ape subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova.

Apa potabila

Apele subterane potabile sunt înmagazinate in rocile cuaternar, ponticiene, meoticiene, sarmatiene, cretacic si siluriene. Restul orizonturilor acvifere contin ape sarate cu continutul de saruri între 3.0 si 80.0 g/dm 3 si mai mult. Apelor arteziene le revine 16 % din volumul total al apelor naturale folosite in alimentarea centralizata cu apa a republicii . Apele freatice sunt folosite pentru alimentarea ne centralizata si volumul utilizarii lor fata de alte resurse acvatice în localitatile rurale constituie 95-100%.

Pe teritoriul tarii sunt cca 6600 sonde adânci de foraj. Din a.2002 functioneaza numai 3100 sonde. Majoritatea din aceste sonde necesita a fi reparate s-au lichidate. Apele freatice sunt folosite intens în zonele rurale prin intermediul a cca. 250 mii fântâni si izvoare

Rezervele apelor de adâncime constituie în total 3173 mii m 3 /zi conform calculelor din a.1981 pentru perioada de 25 ani. Rezervele apelor freatice, pâna in prezent, nu sunt calculate. Estimarea stiintifica arata, ca tara foloseste zilnic cca 50 mii m 3 apa freatica.

Apa tehnica

Apele subterane tehnice sunt de aceeasi vârsta ca si cele potabile. Intr-un sir de cazuri una si aceeasi sonda se foloseste pentru alimentarea cu apa potabila si tehnica, insa, ca regula, apa tehnica este utilizata la cazangerii, obiecte zootehnice, centre agricole, etc. Din suma totala a rezervelor apelor arteziene 2602.0 mii m3/zi constituie rezervele apelor potabile si 573.0 mii m 3 /zi - ape tehnice. Date despre volumul folosit al apei tehnice lipsesc. 

Apa minerala

Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape subterane minerale. Acviferele de diferite vârste sunt situate la adâncimea de 200 - 1000 m. În prezent sunt cunoscute 16 zacaminte de apa minerala si 13 zacaminte s e afla la etapa cercetarii detaliate hidrogeologica. Apele minerale se împart in doua categorii: ape minerale potabile si curative.

Apele minerale potabile sunt raspândite pe tot teritoriul Moldovei. Cele mai raspândite zacaminte: Varnita, Balti, Racoarea Codrilor, Chisinau, Soroca, Camenca, Hîrgauca, etc. Mineralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm 3 . Apele minerale curative sunt caracteristice pentru sudul si nord-estul tarii si contin hidrogen sulfurat, iod, brom si alte elemente chimice (litiu, radon, strontiu, bor).

Apa industriala

Apele industriale contin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apa si folosite in diverse domenii practice si industriale. In tara noastra acest tip de apa subterana este foarte raspândit in partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile mezozoice si paleozoice. Cele mai raspândite sunt zacamintele de apa cu iod, brom, bor si heliu. Mineralizarea apelor este de 1.0 -120.0 g/dm 3 , concentratiile iodului - 1.0-60.0 mg/dm 3 , bromului - 20.0-250.0 mg/dm 3 si heliului - pâna la 15.0 ml/dm 3 . Ecosistem acvatic (Fluviul Nistru)

Apa termala

Apele termale sunt raspândite in lunca r. Prut si în partea de sud a Moldovei. Vârsta acviferilor variaza de la neogen pâna la silurian cu pozitia subterana intre 100 -1000 m si mai mult. Temperatura apei constituie 20.0-80.0 0 C. Debitul foragelor cu apa termala cuprinde valorile 10 -100 m 3 /zi.

Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uniforma, cea mai mare parte a lor fiind concentrata în luncile râurilor Nistru si Prut. Pe masura îndepartarii de aceste râuri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade.