Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 27 iunie 2012


Despre Moldova



Republica Moldova: Proclamarea suveranităţii - 23 iunie 1990; Proclamarea independenţei de Stat - 27 august 1991; Membru al Naţiunilor Unite - 2 martie 1992.
Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, între latitudinile nordice 45°28' – 48°28' (350 km) şi longitudinile estice 26°40' - 30°06' (150 km), pe o suprafaţă de 33844 km2. Ea are acces direct la ariile Dunării de Jos şi Mării Negre şi frontiere comune la vest cu România (450 km) şi la nord, est şi sud cu Ucraina (939 km).
Teritoriul republicii este, în ansamblu, colinar cu dealuri şi câmpii, podişurile ocupând mai ales partea centralã slab înclinat de la nord-vest spre sud-est. Altitudinile reliefului variază între 5 m (Giurgiuleşti) şi 429 m (Bălăneşti). Utilizarea terenurilor: terenuri agricole – 57,65%, fondul de rezervă – 16,91%, fond silvic şi de protecţie a mediului – 12,40%, terenuri ale localităţilor – 9,09%, fondul apelor – 2,19%, pentru industrie, transport şi alte utilizări speciale – 1,75%.

Mănăstirea Suruceni (Foto: P. Balan)
Mediul şi resursele naturale.
Apele Moldovei fac parte din bazinul Mãrii Negre. Reţeaua hidrografică a republicii este formată din circa 3260 râuri şi râuleţe cu o lungime totală de peste 16000 km. De asemenea există 3532 lacuri şi bazine de acumulare cu o suprafaţă totală de 333 km2 şi cu un volum de acumulare de 1,8 km3. Principalele sunt fluviile Dunărea, Nistru; râurile Prut, Răut, Bâc şi Botna. Lacurile Moldovei sînt mici şi m ajoritatea dintre ele se găsesc în luncile Prutului şi Nistrului.
Solul este principa lă bogăţie naturală a Moldovei. Aici există o gamă largă de soluri, dominante fiind cernoziomurile (ocupă 75% din suprafaţă). pre z entat
Flora pe teritoriul Moldovei este prezentată de circa 5513 specii, dintre care 1989 specii de plante superioare şi 3524 specii de plante inferioare. Răspândirea plantelor este sub influenţa reliefului şi a elementelor pedoclimatice. După compoziţia floristică cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 850 specii), de stepă (peste 600 specii), de luncă (circa 650 specii), petrofite (circa 250), acvatice şi palustre (cca 160 specii). Pădurile foioase sînt predominate de speciile de stejar, fag, ulm, carpen. Vegetaţia de stepã s-a păstrat doar pe alocuri în formã de terenuri aparte şi fragmente de asociaţii vegetale de stepã.
Fauna Moldovei este variată şi bogată şi se grupează în cinci biotopuri. Sunt înregistrate: mamifere 70 specii, păsări – 281, reptile şi amfibieni – 28, peşti – 82 şi nevertebrate – peste 15000 specii. Repartizarea speciilor în biotopuri este diferită. De exemplu, pădurile sînt populate de mistreţi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări şi reptile; În zonele de stepã sînt răspândite rozătoarele; Fauna acvaticã este reprezentatã prin specii de somn, crap, plătica, altele.
Din alte resurse naturale pe teritoriul Moldovei se găsesc : materialele de construcţie: granit, calcar, argilã, gips şi altele; Materiale energetice în cantităţi limitate: cărbuni, petrol şi gaz.
Climă este temperat-continentală influenţatã de masele de aer atlantice dinspre Vest, mediteraneene dinspre Sud-Vest şi continental-excesive dinspre Nord-Est. Temperaturile medii sunt cuprinse între -3,5°C în ianuarie şi +21,4°C în iulie. Perioadele calde durează circa 193 zile. În ultimii ani t emperaturile medii anuale sunt în creştere (Tabelul). Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la Nord-Vest la Sud-Est respectiv de la 711 mm până la 600 mm. Cea mai mare cantitate de precipităţii cade în regiunea Codrilor.
Media anuala a temperaturii (°C) la 3 statii de monitoring din Republica Moldova
 
Media anuală a temperaturii aerului (°C)
An/Oras
Briceni
Chişinău
Cahul
1960
8,4
10,6
11,2
1970
7,9
10,1
10,3
1975
9,0
10,8
11,0
1980
6,3
8,3
8,5
1985
6,5
8,0
8,2
1990
9,5
11,3
11,4
1991
8,0
9,4
9,3
1992
8,5
10,1
10,2
1993
7,8
9,4
9,3
1994
9,5
11,3
11,3
1995
8,4
10,0
10,0
1996
7,1
9,1
9,1
1997
7,7
9,4
9,1
1998
8,4
10,6
10,2
1999
9,2
11,0
10,9
2000
9,7
11,2
11,2
2001
8,8
10,3
10,4
2002
9,5
10,8
11,0
 Calamităţile naturale Cutremurile de pământ, alunecările de teren, inundaţiile, ploi torenţiale, vânt puternic şi altele, prezintă un pericol în creştere nu numai pentru securitatea unor comunităţi separate, dar şi pentru dezvoltarea întregii ţări.
Populaţia şi Aşezările umane. Republica Moldova are o populaţie de 4,229 milioane (1.01.2003) si este una din cele mai dens populate tari din Europa. Densitatea populaţiei este de 125,1 persoane la un kilometru pătrat. O mare parte a populaţiei locuieşte în mediu rural (54,7%), populaţia urbană reprezentând 45,3%.
În prezent pe teritoriul ţării se atestează 1860 de localităţi (65 oraşe). Pe teritoriul ţării influenţa umană asupra naturii a devenit un factor semnificativ aproximativ cu 5–7 mii ani în urmă. Oraşe principale: Chişinau (Capitala ţării), Bălţi, Tighina (Bender), Tiraspol.
Economia Republicii Moldova este în perioada de tranziţie din 1991 şi se bazează pe utilizarea intensă a resurselor naturale, inclusiv a celor biologice. Republica Moldova este o tara agrar-industriala. În anul 2002 Republica Moldova a obţinut un Produs Intern Brut per capita de 2428 dolari USA la paritatea puterii de cumpărare, cifră care este de peste 3 ori mai joasă decât media mondială. Inflaţia anuală în anul 2002 este de 5.3%.
Istoria Republicii Moldova are începuturi de la Principatul Moldova (1359), este bogată şi plină de evenimente eroice şi dramatice.
Religie
Majoritatea (95%) din populaţia Republicii Moldova practică religia creştină (ortodoxă). Partea minoritară a populaţiei practică iudaismul, catolicismul şi altele.
Bucătărie si Băuturi
Natura Moldovei este foarte darnica in struguri, fructe, legume, produse din carne si lapte, cereale, care şi-au găsit loc in bucătăria naţionala variată şi specifică. Cele mai cunoscute în Moldova sunt: mămăliga - un terci din făina de porumb cu gust fin şi delicios; zeama de pui; tocană şi altele.
Băuturile în Moldova sunt foarte diverse: vinuri, spumante, băuturi tari - rachiuri, brendy şi coniacuri.
Tradiţii.
Republica Moldova are tradiţii populare multiseculare, care se manifestă permanent în activităţile cu obiceiuri, ritualuri şi folclor.
Valuta.
Moneda naţionala - leul moldovenesc - a fost introdusă în circulaţie la 29 noiembrie 1993.
Turism .
In Moldova întotdeauna exista posibilitatea de a îmbina plăcerea cu utilul. Aveţi la dispoziţie: turismul rural; excursii în locurile pitoreşti şi de importanţă istorică; "tururi de vin" în cele mai mari oraşe „subterane” din Europa: Mileştii Mici, Cricova, Cojuşna; festivalul anual al Vinului in Moldova - luna octombrie; excursii la muzee, la biserici şi mănăstiri etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu